2 decembrie 2009

Cea mai buna profesoara

E profesoara de limba franceza, a fost si profesoara de limba romana, a studiat pianul in tinerete, si ii place muzica simfonica.
Cand eram mica mama m-a dat si pe mine la ore de pian, din clasa 1-a pana intr-a patra. In fiecare saptamana mergeam dupa ore la pian...bleah. Copil de 7 ani care sa fie atras de pian cam rar...eu nu eram una din exceptii. Ma ducea mama in fiecare miercuri la pian, si imi cumpara cate un rulou cu frisca de pe republicii, doar ca sa ma faca sa merg cu placere la pian. Eu, proasta, nimic!
Acasa ma ajuta la "studiat"(asa se zice in muzica) cu rabdare si calm, eu ma uitam pe pereti rugandu-ma sa se termine odata sa ma uit la pisicile aristocrate.
Cateodata imi punea viniluri cu muzica simfonica eu stateam si ascultam, dar ma gandeam tot la desene animate.
In fiecare an de Craciun incerca sa ma faca sa ma uit la "Craciunul de la Viena" iar eu ma uitam mai mult pentru ea decat pentru mine.
Pana la urma dupa clasa a patra, a renuntat sa incerce sa ma faca sa imi placa pianul asa cum ii placea ei. Scapasem!!!


In seara asta butonam telecomanda fara nici un chef, si am nimerit pe un program unde era un concert cu cele mai cunoscute piese ale lui Strauss. M-am oprit auzind Radetzky Marsch. M-am oprit si am ascultat si am mai ascultat o melodie pe care o stiam, stiam ca o stiu, si mare mi-a fost uimirea cand mi-am dat seama ca sunt mandra ca recunosc acea melodie. De ce? Pur si simplu.

Si apoi mi-am mai dat seama de cate lucruri m-a invatat mama fara ca eu sa imi dau seama. Cum? Prin joaca! Stiam ca este Radetzky Marsch pentru ca este marsul de la circ. Mai stiu si ca Dvořák este un compozitor care s-a nascut la Praga. Cum stiu asta? Pentru ca mama mi-a cumparat intr-o zi o sunca atat de buna incat mancam non-stop. Si atunci mi-a spus ca aceea e sunca de Praga, Orasul in care s-a nascut Dvořák. Ahaaaaaa! Am bagat la cap! Si ar mai fi multe si multe exemple, dar nu vreau sa va plictisesc prea mult cu amintirile mele.

Dar, doar o vorba sa-ti mai spun...
Intr-o zi mama vorbea cu o prietena de Wagner(compozitorul). Iar eu i-am spus mandra (in clasa a 5-a) "Eu stiu cine e Wagner!" Mamei i s-au marit ochii si straluceau in asteptarea raspunsului. "SERIOOOOS???? Cine e?"
Iar eu total inocenta i-am raspuns: "Wagner este directorul nostru de la scoala!"

Au urmat rasete isterice si lacrimi de ras din partea mamei.

Nu o vad pe mama altceva in afara de profesoara. Este atat de usor sa inveti pe cineva care vrea sa invete, dar este nevoie de atata rabdare, efort, pricepere si as putea spune chiar si un pic de viclenie sa inveti pe cineva care se incapataneaza sa nu invete

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu